have fun!
am devenit fana unei campanii publicitare pentru o bere. pacat ca nu beau. rezonez doar cu cele doua reclame. prima e construita pe “it’s not what a man stands for that counts, it’s what he falls for”, iar a doua pe “suffering is not the key to success”. nici nu ma pot hotari care imi place mai mult.
am mai vorbit despre diferenta intre cine suntem in exterior, elementele imprumutate, personalizate, la care tinem, in care credem, pe care ni le-am insusit, dar care ne sunt exterioare (what we stand for) si ceea ce suntem in esenta, ce e in noi indiferent sub ce ambalaj ne prezentam (what we fall for). cheia succesului insa… mi-a amintit de un entry care promoveaza ideea unui discurs celebru despre cum sa-ti traiesti viata “la maxim”, “it’s all about the music”.
de cand suntem mici familiile si scoala ne baga in cap conceptii de genul “viata e grea”, “banii se castiga greu”, “ca sa ajungi undeva e nevoie de multe sacrificii” etc. cand crestem putin, astea devin convingeri pentru noi si cand crestem mai mult ajungem sa ne ghidam dupa ele si sa le acordam mai multa credibilitate decat intuitiei sau sentimentelor. ajungem sa suspectam tot ce nu e atins de “greutatile vietii”. caile usoare si frumoase de a face bani sunt cu siguranta ilegale sau nesigure, oricum in nici un caz nu pot reprezenta o aspiratie. relatiile simple si pline de pasiune sunt precis superficiale, nu dureaza si nu te poti baza pe ele. oamenii veseli si fara probleme sunt ori mincinosi ori periculosi, nu e bine sa-i ai in preajma, cine stie ce ascund! daca gasim ceva bun, frumos si fara bataie de cap, adica usor… ne gandim ca nu e in regula, ca lipseste ceva. desigur, lipsesc incurcaturile si durerile. de ce le consideram obligatorii in orice?
nici macar distractia nu o acceptam gratuita si la indemana noastra. simtim nevoia sa complicam si uitatul la un film cu “n-am rabdare de asa ceva, mai bine ma relaxez uitandu-ma la… stiri!?”. nu ne mai jucam la calculator ca aia mici chiar daca ne-ar placea la nebunie sa impuscam niste monstri sau sa castigam nu stiu ce cursa auto. nu se mai cade sa ne distram asa… mai bine citim ceva celebru si deprimant! rezervam o ora pe zi pentru “distractie” fiindca asa se face. cand ai ras cu pofta ultima data? e deja ora 4 dupa amiaza. ai apucat sa zambesti cuiva azi?
revin la “it’s all about the music”. succesul, fericirea, binele, nu sunt niste destinatii. nu sunt punctele finale ale unor trasee complicate si pline de dureri si sacrificii. ele trebuie sa fie constante in vietile noastre. trebuie sa simti ca ai succes, sa fii fericit si sa ti se para totul bine si pe drum, nu numai dupa ce ajungi acolo unde iti propui sa ajungi. cum sunt astea posibile daca “drumul e greu”? ei bine daca drumul e greu inseamna ca te-ai ratacit, ai gresit strada. cauta alt traseu! unul pe care sa te simti bine si sa te distrezi. have fun!
Eliza a zis,
aprilie 9, 2008 at 9:38 am
Desi u make a good point, cred ca nu ai dreptate in totalitate. De fapt, cred ca ceea ce vrei sa spui este ca, basically, lumea isi pune singura bete in roate doar de dragul de a se victimiza si a se considera inportanta. Which is true.
Dar ca lucrurile obtinute usor sunt la fel de savurate ca cele care ne sunt handed out… n-as zice. It’s about the journey, as u said. Daca totul ar fi un sir de huzureli, cum am mai putea aprecia rezultatul pozitiv? “Pozitiv” este un termen comparativ pana la urma, si daca rezultatul e comparat numai cu lucruri bune, cum poate fi mai bun? Ideea e ca incercarile si problemele ne formeaza si ne ajuta sa apreciem lucrurile bune. Si peste ani o sa radem, oricum, de toate greutatile. Mie acum mi se pare haios ca in clasa a opta era sa fiu lasata corigenta la engleza pentru ca m-a prins profa trimitandu-mi biletele cu un baiat in timpul orei
scorpse a zis,
aprilie 9, 2008 at 11:04 am
partea cu familiile si scoala ne baga in cap tampeniile respective e luata de la comunisti si mergea in stransa legatura cu ideille de cincinal si depasire de norma.
dar dintr-o alta perspectiva, insa, viata e grea, prefer sa muncesc pentru a-mi face un trai, chiar sa ma chinui sa ajung undeva, decat sa primesc totul pe tava si sa nu am nimic in cap (exemplu nu dau pentru le vezi peste tot).
Cat despre drum..dap terbuei sa fie fun, atractiv..etc, altfel sugerez sa faci dreapta la prima.
reclama mai tare e aiai cu fall….are si alte subintelesuri
(despre suffering nu comentez, am uneori alte conceptii) :d
dar trebuie sa faci orice ce iti place, si mai ales ce te vezi facand atat timp cat faci cu drag. (poate sa iti placa ceva dar sa nu faci cu drag). Atat timp cat activitatea iti aduce comfort, liniste, si alte feelinguri bune…esti pe drumul bun….altfel..hmmm….apuca-te de semnalizeaza :d
psiheea a zis,
aprilie 9, 2008 at 6:38 pm
nu ma intelegeti gresit! cand spuneam ca drumul trebuie sa fie usor nu ma refeream la a primi lucrurile de-a gata sau la absenta muncii. cand iti place foarte mult ce faci, nu simti efort, nu obosesti, nu te doare, nu e greu… faci din placere. poti lucra foarte mult si simti ca e simplu totul doar pentru ca iti place. cineva imi spunea mai demult ca “silinta” vine de la sila si ca daca trebuie sa-ti dai silinta pentru ceva e clar ca nu te simti bine, ca toate activitatile pe care le faci din placere exclud “silinta”.
behindblueeyez a zis,
aprilie 9, 2008 at 11:31 pm
aveam impresia ca dewars e whisky…http://www.dewarsscotch.com/
psiheea a zis,
aprilie 9, 2008 at 11:50 pm
eeeeee dar de unde vrei sa stiu eu? :)) mersi de link. nu retinusem nici denumirea produsului. am cautat de am tampit reclame la bere ca sa vad daca mai au si alte spoturi in afara de ce vazusem eu. sticla aia la tv parea o sticla de bere :-?? sunt o ignoranta la capitolul asta, nu beau alcool.
cutish a zis,
aprilie 10, 2008 at 9:32 am
time flyies when you’re having fun
. si unde mai pui, ca it flyies intr-un mod mai mult decat placut si “ne-greu”. nu stiu cate lucruri in viata sunt pasibile la teoria asta cu ‘bine all the way’..cateodata iti mai trebe si cate o palma sa wake up and smell the coffee 
. bineinteles ca drumul e al’ care conteaza, si destinatia e doar the next best thing, ar fi trist sa traiesti atatea drumuri care nu te fac fericit numai cu gandul la o destinatie pe care crezi ca ti-o doresti…fiindca, pana la urma, s-ar prea putea nici sa nu ti se potriveasca. it’s all about having fun, chiar daca asta inseamna sa o iei pe drumul cel mai greu de dragul ambitiei (si sa-ti placa fiecare secunda), sa-ti permiti sa si suferi din cand in cand si sa poti sa ramai in contact cu ceea ce vrei cu adevarat, regardless of toate bullshiturile indoctrinate 
scorpse a zis,
aprilie 11, 2008 at 4:23 pm
partea nasoala cu drumul sa fie funny etc…te face sa nu doresti atat de mult destinatia..si creste riscul sa te opresti pe undeva pe drum. (depinde de fiecare) :d
btw…daca obtii ceva fara silinta…hmm ….e cam aiurea..nu are legatura cu sila….
endorama a zis,
aprilie 14, 2008 at 1:17 am
nu as zice neaparat ca nu sunt de acord cu postul, dar parca nici nu as putea zice ca sunt de acord… prima data cand l-am citit mi-am adus aminte de o amica de-a mea al carei vis era sa se mute in New York si sa duca o viata de genul celei pe care o duc tipele din “Sex and the City”. pana la urma a ajuns in NY, castiga o groaza de bani dar saraca lucreaza pentru asta cam 12 ore pe zi, 6 zile pe saptamana. nici nu stiu daca mai chiar mai are chef de sex in restul timpului.. probabil ca pentru a duce o viata atat de… placuta cum se vede uneori in filme ar cam trebui sa fii jucator la NY Yankees. sau model la Victoria Secret. dar chiar si atunci poti sa fii nefericit, fiindca asa cum sugerau si altii mai sus, daca nu te lupti pentru ceva, e mai greu sa apreciezi cu adevarat ceea ce obtii.
R. a zis,
aprilie 16, 2008 at 2:52 pm
Omul tinde, in mod de multe ori eronat, sa puna mai multa valoare pe lucrurile scumpe si obtinute greu. Este vorba de fapt de o eroare logica (post hoc ergo propter hoc) pe care am internalizat-o si astfel se manifesta si la nivel instinctiv. Desi este adevarat ca multe lucruri de calitate sunt scumpe, ele nu sunt de calitate *pentru ca* sunt scumpe. La fel, multe lucruri/outcome-uri scumpe/obtinute greu sunt de proasta calitate/dezamagitoare.
Apoi, scorpse, nu exista judecati de valoare corecte la modul absolut pentru o notiune atat de subiectiva cum e “Viata”, cu tot ceea ce inseamna ea. Asadar: viata nu este nici grea, nici usoara, nici urata, nici frumoasa. Viata doar ESTE. Insa, daca tu o gasesti grea iar eu usoara, care dintre noi e mai castigat?
psiheea a zis,
aprilie 16, 2008 at 6:19 pm
sunt de acord cu r.
domnule r, te rog insa, nu mai folosi citatele mele din citadela! ma imiti?
krossfire a zis,
aprilie 16, 2008 at 9:25 pm
Yes, music and money…
In mare iti dau dreptate. Ma simt mult mai bine cand castig ceva dupa o vanzoleala inutila si dupa dat din ”gard in gard”.
psiheea a zis,
aprilie 18, 2008 at 1:47 am
:)) bine zis, krossfire! am un sentiment grozav de fiecare data cand trec un examen la care nu am invatat sau cand primesc ceva ce-mi doream mult si pentru care ma asteptam sa muncesc. ma simt norocoasa si vesela
ceva rau aici?
Jamilla a zis,
aprilie 30, 2008 at 12:06 pm
faza e ca, in viata, mai intalnim si trasee pe care nu ne simtitm bine deloc, dar totu’ e cum sa mergi
rap[id, poticnit, usor-usor, cu curaj, cu teama…sau fiind pur si simplu, tu.
scorpse a zis,
mai 3, 2008 at 10:25 pm
@R
viata usoara…hm nu ma intereseaza…este viata oamenilor goi..prefer o viata pentru care sa muncesc ….astefel incat sa pot spune ca am ceva….altfel..totul pe tava..usor….drace..ce gol ma simt :D:D:D…
si da viata este frumoasa usora urata grea ciudata nasola tercuta inceputa…..etc.
nu doar este. Este cand o valorifici……in rest…pentru mine e degeaba, daca nu o valorifici…