prietenele mele vor prieteni fuckable. am auzit termenul asta de vreo 10 ori azi si vreau doar sa declar public ca barbatii fuckable nu sunt rentabili deloc. fetelor, sunteti cam masochiste in dorinta asta a voastra!

un partener fuckable arata bine si-ti face pofta, te ispiteste si asa mai departe…. bottom line: e bun la un singur lucru si intr-un singur sens! el asteapta cuminte sa il fucki tu pe el, primeste bucuros tot ce ai sa-i oferi (tu lui!), te tot invita sa continui si sa-ti fucki treaba frumos. dar cand vine vorba sa iei si tu ceva, pauza. nu ca n-are de unde, cat ca nu prea are cum. e obisnuit sa pozeze, sa stea incordat ca sa-i vezi tu muschiuletul de pe abdomen si brate si, evident, scopul lui e sa se bucure (el!) de viata (adica de tine si de ce ii oferi – tu lui!). sta pasiv ca printzesul ca doar el e fuckable si daca nu vrei tu, se gasesc altele (prietenele mele de care ziceam ) ). daca totusi insisti si incerci sa-i explici ca o relatie trebuie sa mearga pentru amandoi, ca it takes two to tango (noul meu cliseu preferat ), se blocheaza. adica ce nu-ti convine tie? ce poti sa vrei tu in afara de privilegiul de a-l fucke pe el? daca totusi ai ghinionul teribil sa fii pe bune intr-o relatie cu un baiat fuckable, adica sa fie si amor pe acolo, inevitabil o sa-l ingrozesti. o sa fii cel mai mare pericol. il intimidezi, il inhibi….. si tot nu merge.

prietenul meu trebuie sa fie mereu fucking! un tip fucking are o abilitate in plus. el chiar poate sa te fucka (el pe tine!) si e si dispus sa o faca…. deci e de vis! tu oricum o sa oferi mult ca asa fac fetele cand se inamoresc, dar de data asta o sa si primesti (tu de la el!) ceva. tipul fucking e stapan pe el si, uneori si pe tine e genul care are initiativa si nu sta ca molaul sa-i pice toate alea din cer, el se duce si isi ia. el va avea joburi si statut social bun la o varsta mai mica, pe cand fuckable-ul o sa faca 30 de ani intrebandu-se daca si-o fi ales bine meseria si daca e cazul sa continue sau nu.

diferenta dintre fuckable si fucking e diferenta de la portret la persoana. fuckable-ul e un portret – foarte reusit – de barbat. e aproape barbat. un baiat rasfatat caruia nu-i place sa rasfete la randul lui. fucking-ul e the real thing, barbatul. se poate sa fi fost si el fuckable prin liceu dar sa fi depasit stadiul crescand in varsta. problema cea mai mare cu categoriile astea e ca se pot confunda. un tip poate trece dintr-o categorie in alta in diferite circumstante. e treaba fetelor sa-si dea seama cu cine au de-a face.

nota: din punctul meu de vedere, expresia “my fucking boyfriend” are o conotatie mai mult decat pozitiva! )))

nota2 adaugata ulterior: pentru ca spiritele s-au incins putin azi noapte, simt nevoia sa dau o clarificare. acest entry nu vorbeste despre relatiile mele. orice tip care a fost destul de special incat sa stea langa mine la un moment dat, a fost cu siguranta fucking si nu fuckable. daca exista vreunul mai bleg care sa se regaseasca in vreun paragraf amintindu-si cum primea fara sa ofere (afectiune, sprijin, sex, whatever), il invit sa-si aminteasca si momentele in care eu stateam pasiva si egoista in timp ce el se chinuia sa-mi faca viata mai frumoasa. imi RESPECT enorm TOTI fostii prieteni si nu as face niciodata dezvaluiri despre ei pe psiheea. articolul meu vorbeste despre o anumita categorie de barbati fuckable care merg la sala, poarta tricouri cu un numar mai mici si se poarta ca niste papusi. a fost scris plecand nu de la experienta mea, ci de la a unei foarte bune prietene, alexandra, care pentru prima data in viata ei a intalnit un tip fucking (desi ei i se pare tot fuckable).